Încep cu sfârşitul şi termin cu începutul, căci în realitate se cam identifică, din păcate. Vreau să scriu poetic, dar mă răzgândesc şi intenţionez să scriu logic dar codat... mă răzgândesc şi de data asta. Cred că soluţia optimă e să scriu sincer, nu de alta, dar chiar nu mai contează ce spune sau crede, nu pentru mine, nu în seara asta! Deja durerea a devenit fizică.

"Cât de tristă poţi fii!", a spus cineva în timp ce îi zâmbeam... Looks like my halo is broken already!

Nu vreau să spun nimănui că ceea ce simte nu e real, că e doar o simplă distorsiune şi că ar trebui să îşi reformuleze câteva scheme cognitive şi gata, you are fixed, cause that is bullshit!

Nu mai zăboviţi pe analiză, nu ajută cu absolut nimic, ci doar face lucrurile mai dificile chiar şi când crezi că nu se poate mai urât de atât. Take it de la una care asta a facut cea mai mare parte din viaţă până la ora actuală. Analiza hiperbolizează himera! Purul adevăr!

Nu vă permiteţi luxul unui maraton după iluzii, nu se merită pierderea echivalentului pentru aşa ceva!

Chiar dacă pare DEEP sau atrăgător sau în trend, durerea post nu mai dispare aşa uşor, asta în cazul în care dispare! Mai bine fericirea şi gratuităţile " superficiale", decât chinul, profund, dar fatal.

Ştiu, drama atrage, mereu a fost un magnet, dar la sfârşit, rişti să îţi pui întrebarea "oare a meritat?". Riscatul e ok, benefic de cele mai multe ori, dar aici e pur şi simplu prostesc!

Fii deştept, trăieşte-ţi durerea, manipuleaz-o, dar nu uita să o arunci la final, nu-ţi da timp să te identifici cu ea!

La cât mai multe sinapse şi luciditate copleşitoare!

Pace

Endlessly, she said...

Mă obișnuisem să trăiesc într-o anumită renunțare, infernală în fazele incipiente, dar acutizată prin metamorfozarea în rutină. Era ok, puteam să continui până la sfârșit așa, fără probleme, tot ce necesitam era să știu că undeva, lucrurile merg conform a ceva ce noi numim dorință!
Turnura pe care o poate lua realitatea, recent adusă în interioru-mi, însă, îmi înfige în fiecare secundă, un cristai în fiecare celulă....

I would dare to say NONE

Cu ceva vreme în urmă, îmi puneam întrebarea " de ce vorbesc toţi de sfârşit?"

--------

MISTER ELUCIDAT

--------

Toate acestea sunt lecţii care ar putea constitui baza unui extrem de puternic mecanism de apărare, însă de data aceasta îi sunt cu câţiva paşi înainte, iar zâmbetul, deşi mai amar ca niciodată, este plasat exact în locul potrivit şi cine ştie, cu timpul poate voi ajunge să fac şi diabet din cauza-i ! Şi deşi presimt că am cale grea de parcurs până acolo, vorba unui personaj, I NEVER GIVE UP!

Good day


*(Ndr photo insp.)

Walking on the sky

Putini au fost si au ramas si mai putini. Initial blocajul meu vizual cu tenta depresiva m-a aruncat intr-o incipienta tragedie. Cum desigur era si de asteptat, loviturile au inceput rapid sa-si faca simtite efectele prin dorinta de a-i face pe inculpati sa regrete ca exista chiar si cand fac un bine. Din fericire pentru ei, singura figura masculina din viata mea care ma mai tine ocazional de mana, face 11 ani peste doua zile si reprezinta sursa mea de intelepciune externa cand necesit una, m-a facut sa ma razgandesc. Am realizat ca toata aceasta tevatura patetica nu a facut decat sa imi usureze rationamentele si deci in consecinta, actiunile. Acum am mai mult timp, acum pot chiar si sa il abolesc atunci cand doresc, fara obstacole externe nesemnificative dar multe. Si uite cum se devine solitar si perfect conectat la esenta in mijlocul societatii. Asa ca dragilor, pentru ca va autoexcludeti, va sunt reunoscatoare ca o faceti cu atata inconstienta! Insa in ceea ce va priveste, nimic mai mult.

In final, daca verific mai atent carnetelul, sunt mai mult decat evident intr-o comedie!

Cercuri

"All the same"..... numai asta imi zbiara in creier de cateva zile. Tot astept ca la un moment dat sa se rupa cercul asta. Am incercat sa fac multe chestii pentru a-l intrerupe eu insami (mereu am crezut ca actiunea e mai eficienta decat asteptatul), tot nu a mers... Am plecat si m-am intors la un alt nivel. Insa partea goala a paharului o reprezinta insusi faptul ca acum TOTUL e la un alt nivel... Zambetul e mai larg, raza mai luminoasa, dorinta mai arzatoare, dependenta mai puternica insa si chiar si uratul e mai grotesc. Cartile sunt pantecul perfect...trairea reprezinta upgrade-ul. "Vreau sa iubesc vara asta" , oare?

L-as lua cu mine sa facem surf pe ganduri si sa ne miscam mai rapid decat imaginatia, fara sa fie nevoie de sincronizare, ci ar fi mai degraba un joc in care fiecare continua pasul celuilalt in propriu-i stil!

Nu i-as vindeca ranile si nici el pe ale mele, doar am croseta din tot frumosul interior al fiecaruia, un curcubeu nesfarsit( pe care, trebuie sa recunosc, intotdeauna mi-am dorit sa alunec ;) 

Secunda 1 (el) : Cereale

Secunda 2 (ea): Inghetata

Secunda 3 (ei): Inghetata cu cereale crocante

'Till then, a warm hug from Ducky. Singura si inegalabila rata cu aripioarle rumenii ;))